luni, 17 decembrie 2007

in doi

Probabil ca da. Probabil ca au zburat si sub soarele cald in primaveri si veri insorite si mangaiate de zambete. Probabil ca au zburat impreuna si impotiva vantului aspru dar si pe deasupra lui. Probabil ca acum... fac urme "topaite" in zapada si ingeri inghetati cu aripe de nea. Poate am trecut prin nopti reci si calde, prin primejdii si ploi cu naut. dar au trecut prin toate. impreuna. in doi. de ce nu s-ar juca acum intr-o apa aproape inghetata intr-o zi de 1 decembrie inghetat?
de ce nu? Pentru ca sunt impreuna si acum? si de ce nu ar face-o si la anul pe acelasi 1 decembrie? Sau de ce nu de acest Craciun. Ce mai conteaza ca acea apa a inghetat? de ce ar mai conta, cand de fapt exista atat de mult zapada? de ce ar nau conta frigul de afara cand ei au ceva foarte cald in inimile lor de inaripate?

au trecut prin multe, si calde si reci si bune si rele. si vor mai trece.

Acum as vrea sa te ating
Cu aripa-mi cea calda
Astfel nesiguranta sa-ti inving
Cu iubirea mea cea alba.

(va urma)


8 comentarii:

Anonim spunea...

superb, si minunat...atat ceea ce simti si ai scris, cat si fotografia. ai suflet de creator, si spirit de artist.

tudord spunea...

:) mi-ai amintit de o fraza dintr-un serial (ce il urmaream cand eram mai tanar si.. intamplator am revazut o mare parte din el acum, in primavara anului curent), o fraza ce suna cam asa: "iar tu, JLP, ai o inima de explorator si suflet de poet". imi amintesc ca si acum...
multumesc Delia pt comentariu.

Anonim spunea...

Ce mai poveste de iubire intrezaresc in aceasta poza!!!...Eu cred ca cel mai important in viata e sa stii sa-ti alegi partenerul potrivit...poate in zilele de iarna au fost tristi cu inima inghetata de frig dar calda de iubire,o blanda zbatere de aripa pt celalalt cand cadea in gol,un ciripit vesel in crunta deznadejde,un penaj caldut in care sa-si fereasca ciocul de aerul rece al diminetilor de iarna.E un mare mister si o mare realizare sa iubesti si sa fii iubit cu credinta.Chaplin spunea:"Moartea e la fel de inevitabila ca si viata, asadar lupta pentru fericire,pentru ca aceasta face parte din rai".Pentru mine e simplu, nu poti fi fericit de unul singur, si trebuie sa lupti pentru ca sa fii in doi, dar cel mai important e sa lupti pt cine merita, nu pentru cineva care nu lupta nici pt el,nici pt tine.Vrabiute dragi,dragi vrabiute...Imi place unghiul din care le-ai fotografiat :) pt. mine esti artist, ce mai:)
O sa-ti cer un autograf intr-o zi, ca prea ma delectezi mereu cu imagini ca pt sufletul meu:D

Anonim spunea...

Imi pare rau daca am reusit sa te supar facandu-ma inteleasa in mod deficitar,asa ca te rog din suflet STERGE ambele comentarii, nevermind, sunt nimeni,nu mai exist...deci nici gandurile acelea nu mai exista(fie ca pentru tine sa reprezinte aberatiile unei fete bete de nesomn care nu mai e).

Oana Dima spunea...

Foarte frumoasa fotografia!
Uitandu-ma la fotografia ta, mi-am adus aminte de o fotografie pe care am facut- o si eu, foarte asemanatoare, prin luna octombrie a anului 2007, dar pe care nu am postat-o!
E frumos ceea ce faci, deci continua...Toate cele bune de la Oana Dima (Suceava)!

Anonim spunea...

superb...pur si simplu superb! imaginea mergea si fara cuvinte, pentru ca are o incarcatura deosebita! felictari!

Anonim spunea...

superb...pur si simplu superb! imaginea mergea si fara cuvinte, pentru ca are o incarcatura deosebita! felictari!

Anonim spunea...

ca sa fiu rautaciosa: in sunt doia de el
...nu e un el si o ea:( oricum..e simpatica :)