sâmbătă, 7 iunie 2008

bucurie...

2 comentarii:

Ramona Aștefănesei spunea...

Ce bine e sa fii copil.. poti alerga fara nicio grija, nu esti cuprins de atat de multe griji precum un adult...
Imi place cum ai surprins copilul printre picaturile de apa... cred ca totusi ar fi mers un timp de expunere si mai mic.. :)

Sim spunea...

de fapt, ram...cred ca ai o grija: "oare cand ma mai lasa parintii mei la joaca? oare cand imi iau jucaria aceea? de ce nu ma lasa sa manac dulcele asta?" :D eu cand eram mica vroiam sa fiu mare..si acum tot mare vreau sa fiu...dar vreau sa se opreasca apoi. mi-e dor doar de bunica...care m-a ingrjit pana la 6 ani si la care mergeam mereu in vacanta.
azi vreau sa fiu mare si fara grji. asta nu se poate?